Cel de-al doisprezecelea prompt al adventului nostru științific ne cere să ne uităm la un factor poate surprinzător care ar putea avea un impact asupra neuroștiinței, și anume schimbările climatice.
Există tot mai multe dovezi că schimbările climatice și, mai exact, temperaturile extreme care le definesc, au un impact profund asupra sistemului nervos, atât în condiții de sănătate, cât și în condiții patologice. În primul rând, temperaturile în creștere au fost asociate în mod constant cu mai puțin somn, care, la rândul său, este asociat cu o sănătate mai proastă. În ceea ce privește efectele asupra persoanelor care suferă de afecțiuni neurologice, un exemplu proeminent de agravare a simptomelor este cel al sclerozei multiple. Știm deja că temperaturile ridicate exacerbează suferința acestor pacienți, iar temperaturile extreme aduse de schimbările climatice nu vor face decât să agraveze acest efect. Și în acest caz, vor exista și alte implicații, cum ar fi mai multe vizite la spital și o presiune crescută asupra unui sistem aflat deja în dificultate. Alte evenimente, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale, devin, de asemenea, mai frecvente odată cu creșterea temperaturilor și se vor adăuga și ele la aceste probleme.
Pe de altă parte, pe măsură ce căldura și alte fenomene meteorologice extreme duc la schimbări în distribuția agenților infecțioși, vom vedea mai mulți agenți patogeni neuroinfecțioși, cum ar fi cei care provoacă encefalita virală, răspândindu-se semnificativ dincolo de zonele lor obișnuite. În prezent, incidența estimată pentru encefalita virală este de 3,5 – 7,5 la 100.000 de persoane, iar majoritatea celor tratați se recuperează fără efecte pe termen lung. Ceilalți, puțini, suferă de simptome care variază de la dificultăți de concentrare până la convulsii, paralizie și dizabilitate intelectuală. Pe măsură ce agenții virali devin tot mai răspândiți și incidența bolii crește, numărul absolut de persoane din această din urmă categorie va crește și el, sporind atât suferința individuală, cât și dificultățile de sprijin din partea societății.
Și, bineînțeles, evenimentele meteorologice extreme (cum ar fi uraganele și inundațiile), contribuie la înrăutățirea sănătății mintale. Acestea sunt, de asemenea, exacerbate de unul dintre factorii determinanți ai schimbărilor climatice, și anume poluarea (am scris despre aceasta aici). Mai mult, poluarea a fost, de asemenea, legată de o varietate de tulburări neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson, precum și de afectarea neurodezvoltării.
Toate aceste efecte nu sunt efecte directe asupra domeniului neuroștiințelor în ansamblu, ci asupra unor aspecte specifice ale funcționării și sănătății creierului. Cu toate acestea, schimbările climatice apasă practic pedala de accelerație pe probleme pe care neuroștiința se străduiește deja să le rezolve. Pe măsură ce rezolvarea problemelor de sănătate mintală și a tulburărilor neurodegenerative devine o problemă din ce în ce mai presantă, s-ar putea ca tot mai mulți bani să fie investiți în cercetarea în domeniul neuroștiințelor. Dar o întrebare încă deschisă este dacă acest domeniu va putea oferi răspunsuri în timp util.
Cum ți s-a părut această postare? Scrie-ne în comentariile de mai jos.
Ca de obicei, nu uita să ne urmărești pe Instagram, Mastodon sau Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente postări.
Ar putea să-ți placă și:
Referințe (în engleză)
Cruz, J., White, P. C., Bell, A., & Coventry, P. A. (2020). Effect of extreme weather events on mental health: a narrative synthesis and meta-analysis for the UK. International journal of environmental research and public health, 17(22), 8581.
Elser, H., Parks, R. M., Moghavem, N., Kiang, M. V., Bozinov, N., Henderson, V. W., … & Casey, J. A. (2021). Anomalously warm weather and acute care visits in patients with multiple sclerosis: A retrospective study of privately insured individuals in the US. PLoS Medicine, 18(4), e1003580.
Levy, R. J. (2015). Carbon monoxide pollution and neurodevelopment: a public health concern. Neurotoxicology and teratology, 49, 31-40.
Rifkin, D. I., Long, M. W., & Perry, M. J. (2018). Climate change and sleep: A systematic review of the literature and conceptual framework. Sleep medicine reviews, 42, 3-9.
Wang, J., Ma, T., Ma, D., Li, H., Hua, L., He, Q., & Deng, X. (2021). The impact of air pollution on neurodegenerative diseases. Therapeutic Drug Monitoring, 43(1), 69-78.