Efectul nocebo este opusul efectului placebo. Cu alte cuvinte, se referă la efectele secundare negative care apar atunci când pacientul are așteptări negative de la un tratament, chiar dacă “tratamentul” administrat este inert.
O consecință a efectului nocebo este că avertizarea pacienților cu privire la efectele secundare ale unui anumit medicament îi poate determina pe aceștia să resimtă astfel de efecte, iar în studiile clinice acest lucru se întâmplă indiferent dacă primesc sau nu medicamentul activ.
O meta-analiză care a inclus 1.271 de studii clinice randomizate cu aproximativ 250.000 de participanți, a constatat că aproximativ jumătate dintre persoanele care au primit medicamentul inactiv au raportat totuși efecte secundare.
Înțelegerea neurobiologiei efectului nocebo este importantă, deoarece ar putea ghida strategiile terapeutice pentru reducerea acestui efect neplăcut la pacienți. Dar studierea efectului nocebo la oameni ridică probleme etice semnificative, deoarece inducerea anxietății la pacienți ar putea agrava și mai mult problemele de sănătate ale acestora.
Similar efectului placebo, totuși, nocebo poate fi studiat în relație cu durerea (chiar și în acest caz, doar pentru voluntarii sănătoși). În aceste studii, nu se administrează niciun tratament, ci se folosesc sugestii verbale.
Participanții primesc un stimul ușor dureros, cum ar fi un cub de gheață rece aplicat pe mână. Înainte de stimul, experimentatorul descrie participantului nivelul de durere la care să se aștepte. Studiile au arătat că participanții care se așteaptă la un nivel ridicat de durere vor percepe stimulul ca fiind mai dureros în comparație cu cei care se așteaptă la un stimul mai puțin dureros, chiar dacă intensitatea reală a stimulului este aceeași.
În plus, aceștia prezintă o activitate crescută atât în zonele legate de durere, cum ar fi cortexul insular sau chiar cortexul somatosenzitiv primar, cât și în zonele responsabile de controlul cognitiv, cum ar fi cortexul prefrontal sau cingular anterior. În schimb, s-a demonstrat că așteptările de durere scăzută reduc de fapt activarea în zonele legate de durere.
Luate împreună, atât nocebo, cât și omologul său, placebo, subliniază cât de importante sunt așteptările și controlul cognitiv atunci când vine vorba de eficacitatea unui tratament.
Cum ți s-a părut această postare? Ai vrea să citești mai multe analize precum aceasta? Scrie-ne în comentariile de mai jos.
Ca de obicei, nu uita să ne urmărești pe Instagram, Twitter sau Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente postări.
Referințe (în engleză)
Benedetti, F., Lanotte, M., Lopiano, L., & Colloca, L. (2007). When words are painful: unraveling the mechanisms of the nocebo effect. Neuroscience, 147(2), 260-271.
Howick, J., Webster, R., Kirby, N., & Hood, K. (2018). Rapid overview of systematic reviews of nocebo effects reported by patients taking placebos in clinical trials. Trials, 19(1), 1-8.