English

Sigur, ai mai auzit-o înainte: știința e super, iar creierul în mod deosebit este o minune a universului. Este ceea ce ne definește ca oameni, așa că ar trebui să fim interesați să învățăm despre acesta cât mai mult cu putință. Dar, deși pentru mulți poate fi foarte palpitant să citească despre organizarea pe coloane a cortexului vizual, șansele ca informațiile acestea să aibă relevanță în viața ta de zi cu zi sunt infime (asta dacă nu lucrezi în domeniul cercetării). Atunci, de ce să îți pese de neuroștiință? Se pare că totuși există câteva motive practice.

Plătești pentru asta

Toate domeniile de cercetare primesc fonduri de la guvern. În timp ce companiile private și organizațiile non-guvernamentale furnizează fonduri ce reprezintă aproximativ 60% din totalul fondurilor alocate cercetării științifice, aproape jumătate din sumă este furnizată de guvern (aceste statistici diferă, desigur, în funcție de țară). Neuroștiința nu reprezintă o excepție. Deoarece banii aceștia vin de la contribuabili, adică oamenii care plătesc taxe și impozite, este important să ne informăm în legătură cu felul în care acești bani sunt alocați și cheltuiți, la fel cum ne-am informa despre investiții în alte proiecte, precum construcția de autostrăzi sau parcuri. În plus, având în vedere retragerea fondurilor alocate cercetării științifice pentru boli debilitante precum boala Alzheimer de către marile companii, precum Pfizer sau Amgen, este important ca guvernul să susțină cercetarea în domeniul neuroștiinței. În felul acesta, vom putea înțelege mai bine sistemul nervos, dezvolta și îmbunătăți tratamente, aducând poate înapoi investițiile marilor companii farmaceutice. În același timp, este mai probabil ca guvernul să abordeze probleme de acest fel dacă acestea devin probleme de interes public. Așa că este esențial să ne informăm și interesăm cu privire la aceste lucruri.

Votezi pentru asta

Încă un motiv pentru care ar trebui să îți pese de cercetarea neuroștiințifică se leagă de interesul public. În ultimii ani, s-a înregistrat o creștere a numărului de companii “neurotech” comerciale. Prin asta, mă refer la companiile care se concentrează pe dezvoltarea tehnologiilor de tip electroencefalogramă (EEG) și de stimulare a creierului menite pentru publicul larg. În momentul de față, nu există niciun fel de reglementare legată de folosirea informațiilor neuronale colectate. Mai mult decât atât, majoritatea oamenilor nu realizează cât de importante sunt de fapt aceste informații. Însă nu este greu de imaginat că aceste informații pot fi folosite în defavoarea utilizatorului, având în vedere că lumea devine din ce în ce mai conștientă de importanța securității datelor personale. Și în acest context, va fi extrem de important să avem o înțelegere bună a ceea ce reprezintă acele date, și cum pot fi folosite. În acest fel, vei putea lua o decizie informată în privința votului asupra acestor măsuri, fără să fii indus în eroare ori spre susținerea suprareglementării, care poate duce la oprirea progresului din cauza fricii, ori spre trivializarea importanței informațiilor menționate, permițând astfel companiilor să îți exploateze datele pentru profit.

Sănătatea ta depinde de asta

Știm cu toții că dezinformarea este prezentă peste tot în ziua de astăzi, mai ales cu privire la informațiile științifice. Adaugă la acest aspect complexitatea creierului și faptul că neuroștiința este un domeniu relativ nou și te vei regăsi înconjurat de mituri și informații false. Însă, în timp ce convingerea că muzica lui Mozart te poate face mai deștept (spoiler: nu funcționează) e destul de inofensivă, alte informații pseudoștiințifice pot avea consecințe negative. De exemplu, stimularea transcranială cu curent direct (tDCS), o metodă de stimulare a creierului, a demonstrat potențial în îmbunătățirea consolidării amintirilor la oameni, într-un mediu controlat de laborator. Un aparat de tDCS comercial, pe de altă parte, a deteriorat memoria de scurtă durată, potrivit unui studiu din 2016. Gândește-te așa: un defibrilator îți va salva viața dacă este folosit cum trebuie, dar ar putea să te ucidă atunci când încerci să îți aplici singur electroșocuri fără motiv. Practic, nu înseamnă că metoda în sine este periculoasă, ci folosirea ei este incorectă.

Așa că…

Acum ai niște motive să îți pese de neuroștiință, pe lângă cele clasice de genul “ce cool e creierul”. Sperăm că te-am motivat să explorezi mai mult, și să te informezi.

Pe tine de ce te interesează neuroștiința? Scrie-ne în comentarii. Și nu uita să ne urmărești pe Instagram @neuro.frontiers, ca să fii la curent cu ultimele postări.

Referințe (disponibile doar în engleză) găsești aici.