Fluvoxamina este un antidepresiv folosit de obicei în tratamentul tulburării de tip obsesiv-compulsiv, dar și al depresiei și tulburărilor de anxietate. Însă un studiu clinic la scară mică a arătat că ar putea avea o întrebuințare neașteptată: ca tratament împotriva Covid-19.
Dar de ce s-au gândit cercetătorii să testeze un antidepresiv ca tratament împotriva Covid-19 în primul rând? Pentru că studii anterioare au arătat că fluvoxamina este eficientă în reducerea producției de citokine („cito-ce?”).
Citokinele sunt proteine care îndeplinesc o grămadă de funcții în corpul tău. Printre altele, au un rol pro-inflamator, ceea ce înseamnă că duc la creșterea inflamației în corp. Dar exact de asta pot deveni problematice.
Uneori citokinele pot să o ia razna sau, cu alte cuvinte, să cauzeze o „furtună de citokine”. Practic, prea multe citokine sunt eliberate deodată, ceea ce duce la inflamație ridicată și poate cauza insuficiență multiplă de organe și deces.
Și se presupune că exact aceste furtuni de citokine sunt implicate în cazurile severe de Covid-19, așa că e logic să presupunem că, dacă un medicament ar putea reduce nivelul de citokine, severitatea bolii ar scădea și ea.
Deci funcționează? Așa se pare. Din 152 de adulți infectați, niciunul dintre cei cărora li s-a administrat fluvoxamină nu au ajuns în stare critică, în timp ce starea a 6 dintre cei care au primit placebo s-a deteriorat. Dar…
Putem spune că fluvoxamina e un tratament eficient împotriva Covid-19? Nu, cu siguranță nu. Spre exemplu, deși rezultatele sunt semnificative din punct de vedere statistic, numărul de participanți este mult prea mic pentru a trage o asemenea concluzie. „Atunci ce sens are?”, poate te întrebi.
Acest studiu pune bazele pentru un studiu mai mare. Fără el, ar fi mult mai dificil de justificat că toate resursele necesare unui studiu clinic la scară largă trebuie folosite pentru un tratament așa neașteptat. În plus, ne dă speranță că putem înțelege și trata mai bine această boală.
Cum ți s-a părut această postare? Ai vrea să citești mai multe știri pe scurt? Scrie-ne în comentariile de mai jos.
Ca de obicei, nu uita să ne urmărești pe Instagram, Twitter sau Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente postări.
Sursă
doi:10.1001/jama.2020.22760
Regândind harta gustului
English Poate ai mai auzit de mitul legat de harta gustului de pe limbă: ideea falsă că diferite părți ale limbii sunt responsabile pentru percepția diferitelor gusturi (de exemplu, amar în partea din spate și dulce în cea din față). Dar știai că se credea că o așa-numită hartă topografică există într-o zonă a creierului…
De ce ar trebui să îți pese de (neuro)știință?
English Sigur, ai mai auzit-o înainte: știința e super, iar creierul în mod deosebit este o minune a universului. Este ceea ce ne definește ca oameni, așa că ar trebui să fim interesați să învățăm despre acesta cât mai mult cu putință. Dar, deși pentru mulți poate fi foarte palpitant să citească despre organizarea pe…
Despre preferința pentru limba engleză în comunicarea științifică
English În lumea științifică limba engleză a devenit dominantă. Cele mai multe articole științifice sunt publicate în engleză, cele mai avansate cărți științifice sunt scrise în engleză și cele mai multe conferințe științifice sunt organizează în engleză. În teorie, acest lucru sună extraordinar. Dacă toți cercetătorii sunt capabili să vorbească aceeași limbă, atunci această barieră…
Microflora intestinală
English Știm cu toții ce este intestinul. Este locul acela straniu din burtă care mârâie ca un bătrân morocănos de fiecare dată când ne este foame și de fiecare dată când mâncăm mâncarea aia prea picantă pentru noi pentru a ne impresiona prietenii. Dar ce face ca acea mâncare picantă să se transforme în focurile…