English

Pozitivismul toxic se referă la credința că oamenii ar trebui să mențină o atitudine pozitivă indiferent de situația adversă, indiferent cât de rea este această situație. Însă, deși o atitudine pozitivă poate fi foarte utilă pentru a ne descurca în situațiile dificile și, în general, pentru a avea o viață bună, ducerea la extrem a acestei atitudini este ceea ce determină aspectul toxic al acestei mentalități.

Dar de ce este dăunător să gândim așa? Până la urmă, mai mult pozitivism ar trebui să însemne mai multe beneficii, nu? Din păcate, nu este atât de simplu. Pozitivismul toxic încurajează oamenii să-și suprime toate emoțiile negative tot timpul și „să se gândească doar la lucruri pozitive”. Suprimarea emoțiilor este una din două strategii de reglare a emoțiilor (cealaltă fiind reevaluarea, adică reformularea gândurilor într-o manieră mai sănătoasă). De exemplu, cineva poate e supărat fiindcă și-a pierdut serviciul și poate spune că se simte ca un/o ratat/ă. Într-un cadru de suprimare, această persoană ar fi încurajată să-și dea uitării tristețea și să se gândească la situație ca „o binecuvântare ascunsă”. Pe de altă parte, într-un cadru de reevaluare, persoanei i s-ar permite să-și resimtă emoțiile de tristețe și să-și reformuleze gândurile astfel: „deși am pierdut acest serviciu, calitățile mele fundamentale nu au dispărut”.

Din nefericire, suprimarea nu este în general eficientă în a reduce intensitatea emoțiilor, iar unele studii arată chiar că această strategie este utilizată excesiv în tulburările de dispoziție, precum depresia. Studiile sugerează că suprimarea emoțiilor este folosită în mod disproporționat de indivizii deprimați pentru a-și ascunde emoțiile negative. Deși este eficientă în a preveni externalizarea acestor emoții, suprimarea, spre deosebire de reevaluare, nu duce la scăderea intensității emoțiilor negative resimțite. În plus, oamenii care adoptă această strategie mai des au rezultate mai proaste în urma terapiei cognitiv-comportamentale. Iar suprimarea emoțiilor, dar nu și reevaluarea lor, duce la creșterea frecvenței mâncatului excesiv în tulburarea alimentară excesivă.

În cele din urmă, este de la sine înțeles că, atunci când cineva este criticat în mod constant din cauză că își exprimă sentimentele, această persoană va ajunge să se simtă respinsă, singură și chiar neînțeleasă. Pe termen lung, acest comportament îi face din ce în ce mai puțin dispuși să fie deschiși față de alții, astfel ducând la creșterea frecvenței comportamentului de suprimare a emoțiilor și exacerbându-i efectele negative. Așa că data viitoare când tu sau cineva apropiat vreți să vă ascundeți sentimentele, adu-ți aminte că e mai sănătos să le exprimi, chiar dacă poate acest lucru nu e tocmai confortabil pe moment.

Surse (în engleză)

Ehring, T., Tuschen-Caffier, B., Schnülle, J., Fischer, S., & Gross, J. J. (2010). Emotion regulation and vulnerability to depression: spontaneous versus instructed use of emotion suppression and reappraisal. Emotion, 10(4), 563.

Scherer, A., Boecker, M., Pawelzik, M., Gauggel, S., & Forkmann, T. (2017). Emotion suppression, not reappraisal, predicts psychotherapy outcome. Psychotherapy Research, 27(2), 143-153.

Svaldi, J., Caffier, D., & Tuschen-Caffier, B. (2010). Emotion suppression but not reappraisal increases desire to binge in women with binge eating disorder. Psychotherapy and psychosomatics, 79(3), 188-190.