Luna ianuarie marchează începutul unui nou tip de postări aici la Neurofrontiers: „Retrospectiva săptămânii”. În aceste postări, discutăm pe scurt subiecte din domeniul neuroștiințelor care ne-au atras atenția în timpul săptămânii. Sperăm să vă placă.
1. Markerii neurofiziologici ne-ar putea ajuta să diagnosticăm mai ușor bolile mintale și neurologice.
Markerii neurofiziologici includ atât schimbări funcționale ale creierului, măsurate prin EEG (activitatea rapidă) sau RMNf (activitate mai lentă), precum și structurale, cum ar fi schimbarea în termeni de volum al creierului sau a conexiunilor dintre regiuni. Momentan, bolile mintale sunt diagnosticate doar pe baza simptomelor raportate de pacienți și/sau rude. Identificarea unor markeri consecvenți ne-ar permite așadar să diagnosticăm aceste boli într-o manieră obiectivă și ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente mai bune. În ceea ce privește bolile neurologice, ar putea fi utili în identificarea și tratamentul timpurii ale acestora.
2. Imaginile de activare a creierului sporesc încrederea publicului în datele prezentate.
Un studiu realizat de McCabe și Castel (2008) a arătat că simpla afișare a unor date cognitive false pe o imagine a creierului a crescut încrederea oamenilor în articolul însoțitor. Autorii au inclus alte trei condiții în experiment:
- una în care nicio imagine nu însoțea datele prezentate în text
- una în care informațiile erau prezentate și pe un grafic
- una cu o hartă topografică complexă
În toate experimentele, articolul cu imaginea creierului a fost evaluat ca fiind „mai logic” în comparație cu celelalte trei. Oamenii de știință cred că acest lucru s-ar putea întâmpla pentru că vederea imaginii creierului ne oferă o explicație mai tangibilă pentru un proces abstract. Din nefericire, ceea ce tehnici precum RMNf măsoară la om nu sunt măsurători directe ale substraturilor cognitive, ci corelații ale activității subiacente, adică măsurători indirecte. Mesajul de reținut în acest caz este de a acorda o atenție sporită articolelor de știri care includ imagini ale creierului.
3. Activitatea neuronală a șoarecilor este corelată cu prețurile criptomonedelor.
„Ce e prostia asta?”, probabil că te întrebi. Este o „corelație fără sens”. În termeni simpli, dacă încercăm să corelăm două semnale care evoluează lent în timp (cum ar fi activitatea neuronală și prețurile criptomonedelor), există o șansă mare de a obține un rezultat semnificativ, chiar dacă nu înseamnă nimic. Desigur, este ușor să ne dăm seama că nu are niciun sens să corelăm activitatea neuronală cu prețurile criptomonedelor. Dar ce se întâmplă atunci când corelăm activitatea cerebrală cu diverse măsuri comportamentale cu evoluție lentă? Riscăm același lucru, adică să obținem corelații false. Asta nu înseamnă că toate corelațiile creier-comportament sunt absurde. Dar oamenii de știință trebuie să controleze în mod corespunzător pentru falsurile pozitive în analizele lor, iar cu toții ar trebui să fim foarte atenți la modul în care interpretăm astfel de rezultate.
4. Vitamina D nu ajută împotriva simptomelor de psihoză.
„Ar fi trebuit?…” Ei bine, se pare că persoanele care suferă de psihoză au niveluri mai scăzute de vitamina D în comparație cu cei sănătoși. Iar studiile pe animale au arătat o corelație între deficitul de vitamina D și anumite modificări ale creierului. Așa că cercetătorii s-au întrebat dacă aducerea nivelului de vitamina D la normal pentru acești pacienți ar putea avea vreun efect împotriva simptomelor psihotice. Se pare că nu este așa (exemplu tipic de corelație care nu implică și cauzalitate). Pe de altă parte, deficitul de vitamina D duce la pierderea densității osoase, precum și la oboseală, slăbiciune musculară și durere. Așadar, faptul că acești pacienți suferă în mod disproporționat de deficiențe de vitamina D ar trebui abordat pe tot parcursul îngrijirii lor.
Cum ți s-a părut această postare? Ai vrea să citești mai multe analize precum aceasta? Scrie-ne în comentariile de mai jos.
Ca de obicei, nu uita să ne urmărești pe Instagram, Twitter sau Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente postări.
Ar putea să-ți placă și:
REFERINȚE (ÎN ENGLEZĂ)
Gaughran, F., Stringer, D., Wojewodka, G., Landau, S., Smith, S., Gardner-Sood, P., … & McGrath, J. (2021). Effect of Vitamin D Supplementation on Outcomes in People With Early Psychosis: The DFEND Randomized Clinical Trial. JAMA Network Open, 4(12), e2140858-e2140858.
McCabe, D. P., & Castel, A. D. (2008). Seeing is believing: The effect of brain images on judgments of scientific reasoning. Cognition, 107(1), 343-352.
Meijer, G. (2021). Neurons in the mouse brain correlate with cryptocurrency price: a cautionary tale.
Lasă un răspuns