English

1. Poluarea aerului este legată de o sănătate mintală mai precară și de un risc crescut de boli mintale.

Din ce în ce mai multe studii indică o legătură între nivelurile crescute de poluare a aerului și scăderea bunăstării mentale. Desigur, până în prezent, studiile efectuate pe oameni sunt corelaționale, ceea ce înseamnă că nu a fost încă stabilită o relație cauzală. În plus, zonele cu un nivel ridicat de poluare, adică orașele mari, au și alți factori care ar putea influența sănătatea mintală, cum ar fi densitatea mare a populației sau scăderea sentimentului de comunitate. Cu toate acestea, studiile pe animale, în care șoarecii au fost expuși direct la concentrații de poluanți similare cu cele găsite în traficul urban (și în care variabilele interferente au putut fi bine controlate), arată rezultate similare: nivelurile ridicate de poluare duc la mai multă anxietate, la un comportament social diminuat și la o cogniție mai slabă.

2. Cronotipul tău decide dacă ești o persoană matinală sau nocturnă.

Un cronotip se referă la tendința de a dormi la o anumită oră în timpul unei perioade de 24 de ore. Persoanele foarte matinale și cele nocturne sunt versiuni extreme ale cronotipului. Majoritatea oamenilor se încadrează de fapt undeva la mijloc.

Cronotipurile sunt determinate de ritmurile circadiene de bază care controlează diverși parametri și procese fiziologice, cum ar fi nivelurile hormonale, temperatura corpului, funcția metabolică sau somnul.

Atât o componentă genetică, cât și una de mediu contribuie la stabilirea cronotipului unei persoane.

3. Sindromul Capgras este caracterizat de credința irațională că o persoană dragă a fost înlocuită de un duplicat.

Acest sindrom rar poate să apară atât în afecțiuni psihiatrice, cât și non-psihiatrice sau poate fi cauzat de leziuni cerebrale. Cele mai frecvente tulburări psihiatrice care pot prezenta sindromul Capgras sunt tulburarea schizoafectivă, schizofrenia și tulburarea afectivă bipolară. Pacienții non-psihiatrici care suferă de boala Alzheimer, demență, epilepsie, accidente vasculare cerebrale, tumori hipofizare sau boala Parkinson în stadiu avansat pot dezvolta, de asemenea, sindromul Capgras. În cele din urmă, acesta poate fi cauzat de leziuni ale regiunilor frontale, limbice și temporale.

Deși sever, sindromul Capgras este destul de rar. Prevalența sa în populația generală este estimată la ~0,12%. Deoarece este atât de rar, în prezent nu avem o bună înțelegere a mecanismelor exacte care îl declanșează. Dar, partea bună este că antipsihoticele și terapia par să ajute atât în tratamentul, cât și în gestionarea acestui sindrom.

Cum ți s-a părut această postare? Ai vrea să citești mai multe analize precum aceasta? Scrie-ne în comentariile de mai jos.

Ca de obicei, nu uita să ne urmărești pe Instagram, Twitter sau Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente postări.

Ar putea să-ți placă și:

• 
  Sindromul Cotard – adevăratul zombi
• 
  Retrospectiva săptămânii: 31 Ian – 06 Feb 2022
• 
  Retrospectiva săptămânii: 24 – 30 Ian 2022

Referințe (în engleză):

Petrowski, K. et al. (2021). Examining air pollution (PM10), mental health and well-being in a representative German sample. Scientific Reports, 11(1), 1-9.

Nephew, B. C. et al. (2020). Traffic-related particulate matter affects behavior, inflammation, and neural integrity in a developmental rodent model. Environmental research, 183, 109242.

Jain, S. B., Shah, K., & Wadhwa, R. (2021). Capgras Syndrome.