În cea de-a patra zi a adventului nostru științific, am dori să vorbim despre ceva ce credem că toată lumea ar trebui să înțeleagă atunci când vine vorba de creier: nu există scurtături în îmbunătățirea performanței cognitive (cel puțin nu încă).
Mai exact, în ultimii ani a existat o explozie de diverse strategii și/sau dispozitive de „optimizare a creierului”/„neurohacking”/alte cuvinte la modă din domeniul neurologic care promit să ajute oamenii să învețe mai repede, să doarmă mai bine și, în general, să fie mai sănătoși și mai împliniți. Aparent având „fundamentul în neuroștiință”, cele mai multe dintre acestea nu fac decât să împrumute câteva cuvinte care sună bine din domeniu, apoi să fabuleze tot ce au nevoie pentru a convinge clienții să renunțe la banii lor. Afirmațiile pe care le fac sunt, în cel mai bun caz, înșelătoare și, în cel mai rău caz, de-a dreptul false.
Dar în timp ce unele lucruri ar putea fi doar o risipă de bani sau un placebo foarte scump, alte astfel de trucuri prezintă un risc tangibil de a fi nocive, atât pentru persoana care le folosește, cât și pentru domeniu în ansamblu. De exemplu, stimularea electrică transcraniană, o metodă care a apărut în ultimii ani, este studiată, printre altele, ca fiind potențial benefică pentru îmbunătățirea consolidării memoriei. Scopul terapeutic este de a o utiliza ca tratament atât pentru tulburările neurodegenerative care duc la afectarea memoriei, cât și pentru declinul natural al consolidării memoriei odată cu înaintarea în vârstă. Aceasta este o tehnică complexă care necesită ajustarea multor variabile și, după cum arată studiile, rezultatele se pot schimba semnificativ în funcție de modul în care sunt setate aceste variabile. În articolele de cercetare, oamenii de știință descriu detaliat parametrii utilizați și sunt atenți să nu generalizeze afirmațiile lor la alte configurații de parametri.
Cu toate acestea, în ultimii ani au apărut, de asemenea, dispozitive comerciale destinate direct consumatorilor. Deoarece acestea nu fac afirmații medicale specifice și, prin urmare, nu sunt comercializate ca dispozitive medicale, nu trebuie să respecte aceleași reglementări ca acestea. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că pot face referire la cercetări și studii clinice existente care utilizează anumite protocoale, vânzând în același timp dispozitive care nu respectă aceste protocoale. Aceste diferențe între protocoalele cu parametri stabiliți prin experimente atente și protocoalele care utilizează parametri de origine neclară pot duce uneori la efecte negative măsurabile, cum ar fi perturbarea memoriei. La rândul lor, dacă consumatorii folosesc aceste dispozitive necorespunzătoare și suferă în consecință, aceștia vor fi mai predispuși să nu aibă încredere în faptul că dispozitivele de calitate medicală ar putea fi diferite și ar putea sfârși prin a renunța la terapiile adecvate.
Un alt exemplu de neurotehnologie construită pe o lipsă de înțelegere a proceselor de bază este cel al dispozitivelor care pretind că te ajută să ai mai mult somn REM sau non-REM. În timp ce, în mediile clinice, practicienii pot încerca să modifice anumite caracteristici specifice ale somnului în încercarea de a le readuce la normal, acest tip de neurotehnologie, similar cu cel de mai sus, este comercializat pentru adulții sănătoși. Iar la adulții sănătoși, pornim de la ipoteza că există deja un bun echilibru între somnul REM și non-REM. De fapt, există deja o serie de dovezi care arată că fiecare dintre aceste tipuri de somn este important pentru diferite aspecte ale memoriei. Mai mult, tulburările și dezechilibrele de somn sunt un simptom omniprezent într-o gamă largă de tulburări neuropsihologice și neurodegenerative. Nu avem dovezi concludente cu privire la relația cauzală dintre deficitele REM/non-REM și aceste tulburări, dar nici nu avem dovezi cu privire la beneficiile manipulării raportului REM/non-REM la adulții sănătoși, astfel încât acesta este tipul de situație în care ar fi mai bine să fim precauți.
Așadar, ce poți face dacă vrei să îți „îmbunătățești creierul”? Ei bine, deocamdată, va trebui să rămâi la metoda de modă veche: să duci un stil de viață sănătos (adică: să mănânci alimente adecvate, să acorzi atenție igienei somnului, să faci exerciții fizice și să te relaxezi) și să te implici în activități stimulatoare din punct de vedere cognitiv. Iar dacă trebuie să înveți pentru examene, fă-o din timp, în loc să înveți tot cu o noapte înainte.
Cum ți s-a părut această postare? Scrie-ne în comentariile de mai jos.
Ca de obicei, nu uita să ne urmărești pe Instagram, Mastodon sau Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente postări.
Ar putea să-ți placă și:
Referințe (în engleză)
Antal, A., Luber, B., Brem, A. K., Bikson, M., Brunoni, A. R., Kadosh, R. C., … & Paulus, W. (2022). Non-invasive brain stimulation and neuroenhancement. Clinical Neurophysiology Practice.
Peever, J., & Fuller, P. M. (2017). The biology of REM sleep. Current biology, 27(22), R1237-R1248.
Rasch, B., & Born, J. (2013). About sleep’s role in memory. Physiological reviews.
Steenbergen, L., Sellaro, R., Hommel, B., Lindenberger, U., Kühn, S., & Colzato, L. S. (2016). “Unfocus” on foc. us: commercial tDCS headset impairs working memory. Experimental Brain Research, 234(3), 637-643.