English

În postarea de astăzi vom vorbi despre unii dintre hormonii mai populari, și anume hormonii tiroidieni și efectele lor asupra creierului.

(Această postare face parte din seria noastră „Efectele hormonilor asupra creierului”)

Glanda tiroidă

Deși o vei auzi adesea descrisă ca fiind în formă de fluture, poți să îți imaginezi glanda tiroidă ca pe un papion mic și drăguț ce îi ține de cald traheei tale. Părțile laterale ale acestui papion se numesc lobi și sunt conectate la mijloc printr-un poduleț numit istm. Tiroida este plină atât de vase de sânge, cât și de tone de buzunărașe micuțe și pline cu lichid numite foliculi. În plus, ascunse confortabil în spatele tiroidei tale se află o altă echipă de glande grozave: paratiroidele. Dar vom vorbi mai multe despre acestea într-un alt articol. Deocamdată, haide să ne îndreptăm atenția către vedetele de astăzi, produsele tiroidei noastre.

Hormonii tiroidieni

Structură și producție

Tiroida produce trei tipuri de hormoni:

1. tiroxină sau T4 pe scurt (denumită astfel deoarece conține patru atomi de iod)
2. triiodotironină sau T3 (care conține trei atomi de iod)
3. calcitonină

Primii doi sunt produși în interiorul foliculilor. Cel de-al treilea este produs de așa-numitele celule parafoliculare, adică celulele care înconjoară foliculii. Calcitonina are doar efecte limitate în corpul uman (este implicată în reglarea Ca2+). De aceea, nu ne vom concentra asupra ei de aici încolo.

T4 și T3, adică cei mai importanți hormoni tiroidieni, provin dintr-un aminoacid numit tirozină. Sinteza fiecărui hormon înseamnă că două molecule de tirozină își unesc forțele cu patru, respectiv trei atomi de iod.

Cei mai mulți dintre hormonii secretați de glanda tiroidă sunt de fapt hormoni T4, acesta fiind cel inactiv. T3, cel biologic activ dintre cei doi, este produs în cea mai mare parte local, în celule, unde niște enzime numite deiodinaze elimină un atom de iod din moleculele de T4, transformându-le astfel în T3.

Reglarea nivelurilor hormonale

Tiroida ta nu eliberează în mod constant acești hormoni în sânge, deoarece acest lucru ar fi foarte rău pentru tine. Dar cum știe tiroida când să îi elibereze?

Tiroida eliberează hormoni atunci când primește un semnal în acest sens de la șeful ei, glanda pituitară (numită și hipofiză). Acest semnal se numește hormon stimulator al tiroidei sau, pe scurt, TSH, și este eliberat doar atunci când hipofiza primește semnalul de start de la propriul său șef, hipotalamusul. Ați ghicit, acesta este tot un hormon, și anume hormonul eliberator de tirotropină (TRH). Hipotalamusul, la rândul său, își poate da seama când să înceapă întregul proces datorită receptorilor de pe suprafața sa care răspund la hormonii tiroidieni. Atunci când concentrația de T3 și T4 din sânge este scăzută, există o șansă scăzută ca acești receptori hipotalamici să fie activați. Așadar, în absența unui semnal, hipotalamusul începe să pompeze TRH. Când concentrația T3/T4 crește în cele din urmă, tot mai mulți dintre acești hormoni se leagă de receptorii hipotalamici, oprind secreția de TRH. În plus, hormonii tiroidieni pot inhiba direct secreția de TSH din hipofiză prin același mecanism. Întregul proces este o buclă de feedback negativ (adică, cu cât ai mai mult din ceva, cu atât mai puțin trebuie să produci).

Efecte

Acum că am lămurit elementele de bază în ceea ce privește hormonii tiroidieni, este timpul să ne îndreptăm atenția asupra a ceea ce fac ei de fapt în organism. Și pentru asta, vom împărți efectele lor în efecte generale și efecte asupra creierului.

Efecte generale

T3 și T4 afectează practic toate organele din corp. În general, ei au un efect de stimulare. Hormonii tiroidieni măresc ritmul cardiac, stimulează centrii respiratori, ducând astfel la creșterea oxigenării, și favorizează dezvoltarea fibrelor musculare de tip II (capabile de contracții rapide și puternice). În plus, ei cresc temperatura corpului și accelerează metabolismul. Mai mult, la copii, împreună cu hormonii de creștere, ajută și la creșterea oaselor.

Hormonii tiroidieni sunt, de asemenea, vitali pentru o funcție reproductivă normală, atât la bărbați, cât și la femei. Uterul, ovarele și placenta au receptori ai hormonilor tiroidieni a căror activare duce la un efect direct asupra metabolismului și creșterii acestor organe. În mod similar, celulele testiculare exprimă receptori ai hormonului tiroidian, a căror activare stimulează proliferarea și diferențierea celulară. În plus, hormonii tiroidieni afectează indirect funcția de reproducere, prin interacțiuni cu alți hormoni, cum ar fi estrogenul și prolactina.

Efecte asupra creierului

Hormonii tiroidieni afectează creierul chiar înainte ca un individ să se nască. În timpul dezvoltării fetale, aceștia joacă un rol crucial în formarea creierului. Studiile au arătat că aceștia accelerează procesul de mielinizare, controlează neurogeneza (adică formarea de noi neuroni), precum și reglează formarea sinapselor. În cazul în care mama suferă fie de hipotiroidism, fie de lipsă de iod (care este important pentru producția de hormoni tiroidieni), acestea pot duce la o mielinizare întârziată, la o formare redusă de neuroni, precum și la mai puține sinapse la făt. Pe de altă parte, hipertiroidismul pare să ducă, de asemenea, la mai puține sinapse, dar dintr-un motiv diferit. În acest caz, studiile sugerează că unele tipuri de neuroni cresc mult mai repede în comparație cu altele, ceea ce, la rândul lor, îi determină să formeze mai puține sinapse între ei.

Așa cum îți poți imagina, aceste anomalii în structura creierului se traduc mai departe în deficiențe cognitive și comportamentale. Ca atare, copiii pot ajunge să sufere de o varietate de probleme neuropsihologice, de la tulburări cognitive ușoare până la schizofrenie.

Pe toată durata vieții, hormonii tiroidieni rămân cruciali pentru buna funcționare a sistemului nervos. Deși mecanismele moleculare și celulare sunt mai puțin clare atunci când vine vorba de funcții cognitive mai complexe, efectele hormonilor tiroidieni asupra creierului la adulți devin imediat evidente atunci când se examinează persoanele care suferă fie de deficiență, fie de exces al acestor hormoni.

Ca atare, adulții hipertiroidieni prezintă lipsă de concentrare, iritabilitate, probleme de anxietate, simptome depresive, precum și performanțe deficitare ale memoriei. La nivel neural, aceștia au o conectivitate funcțională scăzută în zonele asociate cu atenția și reglarea cognitivă. Acest lucru ar putea explica cel puțin unele dintre aceste simptome.

La celălalt capăt al spectrului, hipotiroidismul poate duce la oboseală, depresie, confuzie, precum și la tulburări de învățare și de memorie. Acestea din urmă par să apară deoarece hipocampul, o zonă a creierului crucială pentru formarea amintirilor, suferă modificări în absența unei funcții tiroidiene corespunzătoare.

Concluzie

După cum am văzut, hormonii tiroidieni afectează practic toate organele din corp. Ei au mecanisme de acțiune complexe și pot interacționa și cu alți hormoni. Rolul lor este, în general, de a promova creșterea și consumul de energie. În ceea ce privește efectele asupra creierului, ei sunt cruciali atât pentru maturizarea creierului, cât și pentru menținerea unei bune funcționări cognitive. O secreție prea mică sau prea mare de hormoni tiroidieni duce la probleme grave de neurodezvoltare și neuropsihologice.

Cum ți s-a părut această postare? Vrei să vorbim mai detaliat despre vreunul din aspectele menționate? Scrie-ne în comentariile de mai jos.

Ca de obicei, nu uita să ne urmărești pe Instagram, Twitter sau Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente postări.

Referințe (în engleză)

Banks, W. A. (2012). Brain meets body: the blood-brain barrier as an endocrine interface. Endocrinology, 153(9), 4111-4119.

Chiamolera, M. I., & Wondisford, F. E. (2009). Thyrotropin-releasing hormone and the thyroid hormone feedback mechanism. Endocrinology, 150(3), 1091-1096.

Li, L., Zhi, M., Hou, Z., Zhang, Y., Yue, Y., & Yuan, Y. (2017). Abnormal brain functional connectivity leads to impaired mood and cognition in hyperthyroidism: a resting-state functional MRI study. Oncotarget, 8(4), 6283.

Nicholson, J. L., & Altman, J. (1972). The effects of early hypo-and hyperthyroidism on the development of the rat cerebellar cortex. II. Synaptogenesis in the molecular layer. Brain research, 44(1), 25-36.

Ritchie, M., & Yeap, B. B. (2015). Thyroid hormone: Influences on mood and cognition in adults. Maturitas, 81(2), 266-275.

Rivas, M., & Naranjo, J. R. (2007). Thyroid hormones, learning and memory. Genes, Brain and Behavior, 6, 40-44.

Shahid, M. A., Ashraf, M. A., & Sharma, S. (2018). Physiology, thyroid hormone.

Silva, J. F., Ocarino, N. M., & Serakides, R. (2018). Thyroid hormones and female reproduction. Biology of reproduction, 99(5), 907-921.