În lumea științifică limba engleză a devenit dominantă. Cele mai multe articole științifice sunt publicate în engleză, cele mai avansate cărți științifice sunt scrise în engleză și cele mai multe conferințe științifice sunt organizează în engleză. În teorie, acest lucru sună extraordinar. Dacă toți cercetătorii sunt capabili să vorbească aceeași limbă, atunci această barieră lingvistică este eliminată, ceea ce duce la facilitarea procesului științific. Însă, la fel ca în multe alte cazuri, există dezavantaje în a avea o limbă științifică universală, iar multe dintre ele sunt cauzate de ignorarea tuturor cercetărilor care nu sunt publicate în limba universală (în acest caz, engleza). Există multe articole scrise pe această temă (ironic, doar în engleză; scrieți-ne în comentarii dacă ați dori un articol despre acestea) care explorează în detaliu unele dintre aceste dezavantaje, precum efectele defavorabile pe care le are ignorarea studiilor locale în cercetarea ecologică, unde obiectul de studiu sunt anumite specii care trăiesc doar în zona respectivă sau irosirea resurselor care apare ca urmare a repetării unor studii deja existente, dar publicate doar în limba locală, etc.
Dar blogul acesta este deschis pentru publicul larg, așa că aș vrea să examinez situația dintr-un alt unghi. Mai exact, aș dori să întreb: ce influență are această abordare anglocentrică din mediul academic asupra comunicării științifice în afara acestui mediu? Are măcar vreun efect cuantificabil atunci când vine vorba de educația științifică a populației și dacă da, care sunt aceste efecte și cum le putem contracara? (Aș vrea să menționez aici că, spre deosebire de celelalte articole ale noastre, care se axează pe prezentarea faptelor științifice, următoarea parte a acestei postări este o opinie, așa că tratați-o ca atare.)
Din punctul meu de vedere, da, anglocentrismul din mediul academic are efecte negative asupra comunicării științifice la nivel general în țările nevorbitoare de engleză. În special, accesul la informații științifice prezentate într-o manieră accesibilă și, ca urmare, alfabetismul științific al populației sunt afectate de o lipsă acută a comunicatorilor științifici în aceste țări.
De ce comunicarea științifică are loc mai mult în engleză
Așa cum am menționat mai sus, mare parte din comunicarea academică se desfășoară în engleză, ceea ce înseamnă că nu există niciun motiv sau stimulent direct pentru a investi timp și efort în a traduce conținuturi științifice complicate în alte limbi. În acest context, deși comunicatorii științifici sunt capabili să înțeleagă conținuturi științifice complexe publicate în engleză și să vorbească despre ele în aceeași limbă, le poate lipsi capacitatea de a traduce aceste informații în limba lor nativă (din experiență personală, ca o persoană care și-a făcut toată educația universitară în engleză, pot spune cu certitudine că toți termenii științifici îmi sună inventați în română). Acest efect este și mai pronunțat pentru domeniile științifice relativ noi și în dezvoltare rapidă, unde termenii științifici nu există în limba nativă și este nevoie ca ei să fie creați. Ca urmare, comunicatorii științifici se restricționează la a disemina informații exclusiv în engleză. Acest lucru, la rândul său, cuplat cu faptul că piața vorbitoare de engleză este mult mai mare decât multe altele, contribuie la percepția că altor limbi pur și simplu „nu le pasă suficient” de știință, ceea ce previne și mai mulți comunicatori din a le folosi.
Efectele negative
Desigur, lipsa de informații, la rândul ei, duce la o lipsă de interest și, ceea ce este și mai îngrijorător, la un analfabetism științific care facilitează răspândirea dezinformării și teoriilor conspirațiilor. Unii oameni ar putea susține aici că, dacă unei persoane chiar i-ar păsa de a avea informații corecte, ar muta și munții din loc pentru ele. Deși nu sunt complet împotriva acestei afirmații (oamenii extrem de motivați vor găsi întotdeauna o modalitate), sunt de părere că nu toată lumea are timpul și energia necesare pentru a „porni în goana după adevăr” și asta e perfect ok. De exemplu, mulți oameni lucrează ore foarte lungi, iar apoi trebuie să aibă grijă de familie, ceea ce înseamnă că le rămâne foarte puțin sau niciun pic de timp liber pentru a învăța engleză la un nivel care să le permită să se mențină informați în materie de cercetare. Cei mai mulți dintre aceștia se mențion informați prin intermediul rețelei lor sociale (fie online, fie offline). Mai mult decât atât, acești oameni sunt exact aceia care suferă cel mai mult din cauza lipsei de conținut științific în limba lor nativă.
Ce putem face?
De data asta, răspunsul este simplu: dacă ești un comunicator științific a cărui limbă nativă nu este engleza, investește puțin timp în a traduce măcar o parte din conținutul tău. Ca și comunicatori științifici, ne-am asumat responsabilitatea de a facilita accesul publicului general la informațiile științifice, iar asta înseamnă nu doar segmentul vorbitor de engleză, ci și toți ceilalți. Sigur, la început va fi greu și va suna ciudat, dar mama, bunica sau vecinul acela care ți-a udat plantele când erai în vacanță probabil că îți vor mulțumi.
Cum ți s-a părut această postare? Ești de acord sau nu? Ai observat vreodată lipsa de conținut științific în română? Scrie-ne în comentariile de mai jos.
Ca de obicei, nu uita să ne urmărești pe Instagram, Twitter sau Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente postări.
Poți și să citești mai multe postări mai jos.
- Așteptări vs. realitate
- Expectations vs. Reality
- fMRI Neurofeedback – What’s the Fuss?
- Neurofeedback IRMf: care-i treaba?
- Recenzie de carte: Cum să nu studiezi o boală