Efectul placebo

English

Efectul placebo se referă la răspunsul terapeutic care apare ca o consecință a unui tratament inert. “Tratamentul” în cauză poate fi fie o tabletă, fie o injecție sau chiar o intervenție chirurgicală.

Intervențiile placebo sunt utilizate în studiile clinice pentru a determina dacă un tratament medical are un efect real, independent de așteptările de eficacitate, care ar putea influența rezultatele studiului.

Este important de reținut că, deși participanții la un studiu clinic nu știu dacă vor primi ingredientul activ sau un tratament placebo, ei sunt informați în prealabil cu privire la posibilitatea de a primi un tratament inactiv.

Cu toate acestea, practica utilizării placebo în studiile clinice nu este lipsită de controverse. Unii oameni de știință susțin că este lipsit de etică să refuzi un tratament, fie el chiar și experimental, unor persoane care au nevoie de el. În plus, în cazurile în care există deja un tratament pentru o afecțiune, acesta ar trebui să fie folosit ca și control în locul intervenției placebo.

Motivația din spatele acestui lucru este dublă. Pe de o parte, noile terapii ar trebui să fie mai bune decât cele deja existente, altfel nu are rost să se investească bani și resurse în dezvoltarea lor. Pe de altă parte, pacienții nu ar trebui să rămână fără tratament în timpul perioadei de testare clinică dacă există deja un tratament.

Dar cum funcționează placebo? În general, acestea schimbă modul în care pacienții își percep starea de sănătate, fără a afecta efectiv boala. Cu toate acestea, mecanismele neuronale prin care intervențiile placebo produc aceste efecte sunt neclare. Există însă o excepție în acest caz: durerea.

În cazul durerii, se pare că placebo crește activarea atât în zonele asociate cu controlul cognitiv, cum ar fi cortexul prefrontal dorsolateral și cortexul cingular anterior, cât și în zonele care fac parte din sistemul descendent de modulare a durerii, cum ar fi hipotalamusul și țesutul cenușiu periaqueductal.

În cele din urmă, este important de menționat că există și factori care confundă efectul de răspuns placebo în sine (adică fac să pară că există un efect placebo când nu există, un fel de meta-placebo, dacă vreți). Printre aceștia se numără regresia spre medie (tendința simptomelor de a reveni către linia de bază), precum și tendința de răspuns a participanților (care răspund mai pozitiv din politețe, de exemplu).

Cum ți s-a părut această postare? Ai vrea să citești mai multe analize precum aceasta? Scrie-ne în comentariile de mai jos.

Ca de obicei, nu uita să ne urmărești pe InstagramTwitter sau Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente postări.

Referințe (în engleză)

Brown, V., & Peciña, M. (2019). Neuroimaging studies of antidepressant placebo effects: challenges and opportunities. Frontiers in psychiatry, 10, 669.

Kottow, M. (2010). The improper use of research placebos. Journal of evaluation in clinical practice, 16(6), 1041-1044.

Alte postări

Oh hi there 👋
It’s nice to meet you.

Sign up to receive awesome content in your inbox.

Read our privacy policy for more info.

2 thoughts on “Efectul placebo

Leave a Reply