Probleme etice
Ultimul set de probleme se referă la etică. Cu alte cuvinte, chiar dacă ai puterea de a face ceva, ar trebui să faci asta?
Nu există nicio îndoială că ideea de transplant de cap evocă o reacție de neliniște, dezgust, poate chiar teamă. Dar, dincolo de faptul că este scârbos, nebunesc sau stupid, există întrebări pertinente care trebuie abordate înainte de a o urmări.
Prima este: ar fi etic din punct de vedere medical să supunem pe cineva la această procedură? Știm că aproape toate procedurile medicale implică un anumit risc. Dar știm, de asemenea, că, atunci când o astfel de procedură este recomandată unui pacient, beneficiile sunt mai mari decât riscurile. De exemplu, transplantul de inimă nu este floare la ureche. Cu toate acestea, medicii îl efectuează în mod regulat, deoarece alternativa pentru pacientul lor ar fi moartea rapidă. Pe de altă parte, a fi paralizat de la gât în jos, deși limitează incredibil de mult viața cuiva, nu reprezintă aceeași amenințare ca o inimă care cedează. Chiar dacă vorbim despre pacienții cu distrofii musculare, care au o speranță de viață mai mică, tot nu este același tip de urgență. În acest caz, ar fi etic să îi supunem la o procedură incredibil de riscantă și, cel mai probabil, mortală?
Și cum rămâne cu folosirea acestei proceduri ca o formă de prelungire a vieții? Când se plictisește de restul afirmațiilor bombastice, Canavero schimbă subiectul sugerând că, într-o zi, abordarea sa „inovativă” privind transplantul de cap va fi folosită pentru a obține nemurirea. Lăsând la o parte faptul că, totuși, creierul ar continua să îmbătrânească, acest lucru aduce în discuție o altă problemă: de unde ar proveni corpurile?
Știm cu siguranță că nu există suficienți donatori în moarte cerebrală. Și, mai ales dacă vrei să obții nemurirea, îți dorești un corp tânăr și sănătos, ceea ce, repet, nu ar fi cazul unei persoane în moarte cerebrală. Ar putea ca acest lucru să dea naștere unui fel de scenariu distopic?
Întrebările de natură etică au rareori un singur răspuns clar și precis. O reflecție atentă asupra lor înseamnă să se ia în considerare toate implicațiile, să se cântărească beneficiile și costurile și, în general, să se depășească afirmațiile științifico-fantastice de genul „Clonarea va juca un rol în asta”.
În concluzie…
Este posibil să transplantezi un cap? Nu. Dar va fi posibil peste câțiva ani? Tot nu. Transplantul de cap nu este doar o idee înfiorătoare, ci și complet nepractică și departe de a deveni realitate. Atenția mediatică acordată lui Sergio Canavero și, mai ales, lipsa de dezmințire critică a declarațiilor sale ridicole este dezamăgitoare.
Din fericire, independent de acest lucru, există întrebări de cercetare cu mult merit, cum ar fi: reatașarea și transplantul de măduvă a spinării, stimularea electrică a măduvei spinării, tratamentul degenerării musculare etc. În mod obiectiv, fiecare dintre acestea are potențialul de a avea mai mult succes, de a fi mai puțin macabră și de a aduce beneficii mai multor oameni decât transformarea monstrului lui Frankenstein în realitate. Și, din fericire, cercetători serioși se străduiesc să facă progrese în aceste direcții în fiecare zi.
Disclaimer: chiar dacă acest articol face să pară că dl. Canavero mi-a furat caii de la bicicletă, nu am nimic personal cu el. Nu l-am întâlnit niciodată, dar, pe baza apariției sale în mass-media, îl consider un clovn. În cazul în care viitoarele sale demersuri îmi vor dovedi că mă înșel, îmi voi retrage afirmația. Până atunci, folosiți-vă capetele cât încă le mai aveți.
Cum ți s-a părut această postare? Scrie-ne în comentariile de mai jos.
Ca de obicei, nu uita să ne urmărești pe Instagram, Twitter sau Facebook pentru a fi la curent cu cele mai recente postări.
Ar putea să-ți placă și:
Referințe (în engleză)
Anwar, A. T., & Lee, J. M. (2019). Medical management of brain-dead organ donors. Acute and Critical Care, 34(1), 14-29.
Avlonitis, V. S., Fisher, A. J., Kirby, J. A., & Dark, J. H. (2003). Pulmonary transplantation: the role of brain death in donor lung injury. Transplantation, 75(12), 1928-1933.
Canavero, S. (2013). HEAVEN: The head anastomosis venture Project outline for the first human head transplantation with spinal linkage (GEMINI). Surgical Neurology International, 4(Suppl 1), S335.
Guo, Z., Cui, W., Hu, M., Yu, B., Han, B., Li, Y., … & Li, L. (2020). Comparison of hand-sewn versus modified coupled arterial anastomoses in head and neck reconstruction: a single operator’s experience. International Journal of Oral and Maxillofacial Surgery, 49(9), 1162-1168.
Lamba, N., Holsgrove, D., & Broekman, M. L. (2016). The history of head transplantation: a review. Acta neurochirurgica, 158(12), 2239-2247.
Lu, X., Perera, T. H., Aria, A. B., & Callahan, L. A. S. (2018). Polyethylene glycol in spinal cord injury repair: A critical review. Journal of Experimental Pharmacology, 10, 37.
Max Planck Institute for Brain Research. Good Scientific Practice (retrieved 2022-06-28): https://brain.mpg.de/85087/good-scientific-practice
Rowald, A., Komi, S., Demesmaeker, R., Baaklini, E., Hernandez-Charpak, S. D., Paoles, E., … & Courtine, G. (2022). Activity-dependent spinal cord neuromodulation rapidly restores trunk and leg motor functions after complete paralysis. Nature Medicine, 28(2), 260-271.
The Guardian. Surgeon promising first human head transplant makes pitch to US doctors (retrieved 2022-06-28): https://www.theguardian.com/science/2015/jun/13/neurosurgeon-first-head-transplant-america-sergio-canavero
Urits, I., Jones, M. R., Orhurhu, V., Sikorsky, A., Seifert, D., Flores, C., … & Viswanath, O. (2019). A comprehensive update of current anesthesia perspectives on therapeutic hypothermia. Advances in Therapy, 36(9), 2223-2232.
Wagner, F. B., Mignardot, J. B., Goff-Mignardot, L., Camille, G., Demesmaeker, R., Komi, S., … & Courtine, G. (2018). Targeted neurotechnology restores walking in humans with spinal cord injury. Nature, 563(7729), 65-71.
Lasă un răspuns